Dermatoze alergice la copii. Recomandari de evitare a alergenilor

Pielea este un important organ al sistemului imun al organismului, fiind considerata “prima linie de aparare”  atunci cand este agresata de multitudinea de alergeni externi sau interni.
Incidenta ridicata a bolilor alergice a determinat specialistii OMS sa considere alergia – “boala epidemica a secolului XXI”. Aparute la o vârstă fragedă, aceste alergii pot interfera cu starea de sanatate  fizică și emoțională a copilului.
Mai jos voi enumera cele mai frecvente dermatoze cutanate alergice la copil.

1. URTICARIA

Urticaria reprezinta o eruptie cutanata instalata brusc, formata din papule si placi eritemato-edematoase intens pruriginoase, pasagere,  asemanatoare cu leziunile ce apar ca si dupa contactul fizic cu “urzica”. Este o afectiune foarte frecventa , practic 15-20% din populatie, prezentand unul sau mai multe episoade de urticarie in cursul vietii. De retinut caracterul tranzitor al leziunilor urticariene . O leziune individuală tipica de urticarie nu ar trebui să persiste mai mult de 24 ore. 

1      Fig. 1: Urticarie tranzitorie ,cu leziuni eritematoase bine circumscrise , inelare pe toracele unui copil.

2  Fig. 2:   Papule, macule urticariene, inconjurate de un “halou” alb la nivelul antebratului

Care sunt cauzele urticariei?

Cauza urticariei este frecvent detectabila in urticaria acuta si numai rareori in cea cronica. Factorii declansatori ai urticariei sunt:

  1. Medicamentele: aproape orice medicament poate initia o urticarie, insa s-a observat ca cel mai frecvent incriminate sunt: antibiotice, analgetice,sedative , laxative , substante de contrast etc.
  2. Alimente si aditivi alimentari : oua, lapte, capsuni, citrice, peste, ciuperci, ciocolata , carne tocata , aditivi (coloranti azoici, acid benzoic, antioxidanti, salicilatii etc)
  3. Alergenii inhalati (polen , mucegaiuri, praf de casa)
  4. Intepaturile de insecte sau artropode: leziunile fiind mai persistente decat in urticaria tipica . Se intalnesc mai frecvent pe mebrele inferioare.
  5. Alergenii de contact: substante variate care intra in contact cu pielea: alimente, textile, latex, par de animale, plante, medicamente, parfumuri etc. In aceste cazuri urticaria este declansata de penetrarea antigenelor prin piele si trebuie diferentiata de dermatita de contact alergica.
  6. Nu toate urticariile au obligatoriu o cauza alergica !
  7. Exista si alte cauze de urticarie, mai ales in urticariile cronice : infectii bacteriene, virale, fungice sau parazitare (faringite streptococice,infectii urinare, focare dentare, hepatita B, mononucleoza infectioasa, v. Coxsackie) factori genetici, afectiuni endocrine , colagenoze , factori psiho-emotionali etc.

3  Fig. 3:  Exemplu de urticarie la frig  (testare prin plasarea  unui  cub de gheata  pe antebraț timp de 2-5 min)

Precizarea etiologiei urticariei poate fi uneori dificila, motiv pentru care se pot efectua investigatii amanuntite mai ales in formele cronice recidivante: prick-teste si dozare IgE specifice, teste de provocare orala (doar in mediu spitalicesc), alte investigatii bacteriologice , parazitologice etc.

2. DERMATITA DE CONTACT ALERGICA

Definita prin acele leziuni ce apar la locul de contact direct cu alergenul .
Leziunile lipsesc in cazul primo-expunerii la alergen , dar apar la 24-48 de ore dupa reexpunere. Trebuie diferentiata de eczema de contact iritativa .

 

D.contact alergica D.contact iritativa
Expunere anterioara este obligatorie nu este necesara
Zonele afectate locul contactului cat si la distanta limitata la zona de  contact
Susceptibilitate pacientii cu fond atopic oricine e susceptibil
Debutul leziunilor lent-minim 24 de ore de la expunere rapid: 4-12 ore de la expunere
Legatura cu expunerea Nu apar leziuni la prima expunere Leziunile apar de la prima expunere

4Fig.4:Dermatita de contact alergică,cu eritem liniar cu vezicule pe abdomenul unui copil expus la bandă adeziva              

 

5     Fig. 5: Copil cu dermatita de contact la nichel (catarama, centura, fermoar,nasturi)

Sensibilizarea se produce cel mai frecvent la urmatoarele substante:

  • medicamente aplicate local: preparate pe baza de galbenele si neomicina (Baneocin), anestezice locale, tetracicline, sulfamide .
  • metale –nichel : catarame , fermoare, bijuterii.
  • cauciucuri, coloranti, vopsele, cleiuri sintetice , cromati – Ex: dermatita de contact alergica la incaltamine
  • produse cosmetice , parfumuri chiar si vegetale (iedera, crizanteme, legume-usturoi, rosii, citrice)
  • Sensibilizarea poate fi demonstrata cu ajutorul unor teste epicutanate (patch teste), ce presupune aplicarea pe spate a unor mixturi de alergeni standardizati, teste ce se citeste peste 48-72 de ore.

Tratamentul presupune eliminarea cauzei atunci cand aceasta poate fi identificata. Local medicul poate indica aplicarea de dermatocorticoizi si sistemic antihistaminice .

3. PRURIGO-UL ACUT AL COPILULUI

 6

Este cunoscut si sub numele de prurigo strophulus sau urticarie papulara, constand in papulo-vezicule pruriginoase in special pe membre si trunchi. Apare in general la copiii de 2-7 ani, predominant vara si toamna. Frecvent se intalnesc excoriatii produse  prin grataj si uneori bule (strophulus bulos), iar leziunile se pot suprainfecta . In producerea bolii sunt implicate reactii alergice la intepaturile de insecte ( unii autori descriu ca si cauza si anumite alimente, acarienii sau animalele de casa)  Starea generala este nemodificata. Diagnosticul diferential trebuie facut cu varicela ,scabia sau dermatita herpetiforma.  Tratamentul se face cu antihistaminice , iar local antiseptice si solutii pe baza de calamina.

4. DERMATITA ATOPICA

7Reprezinta una din cele mai comune dermatoze ale copilariei, intalnindu-se la 10 %, sau dupa statistici mai noi chiar la 20 % dintre sugari. Este prima manifestare, si de cele mai multe ori si singura ,a atopiei (predispozitia spre alergii: rinita alergica, astm, alergii digestive).

Dermatita atopica nu este prezenta de la nastere, astfel incat nou-nascutii au pielea normala sau au alte afectiuni care nu sunt legate de atopie (ex: dermatita seboreica, acne neonatala). Leziunile tipice de dermatitei atopice debuteaza in general dupa cateva luni de viata (dupa luna a 3-a in general).

Leziunile sunt localizate la nivelul fetei, trunchiului, extremitatilor, pliurilor, iar un semn esential al dermatitei atopice este pruritul si pielea uscata (xeroza).

Desi, am inclus aceasta afectiune in grupul dermatozelor alergice , vreau sa subliniez ca dermatita atopica nu inseamna obligatoriu si alergie , existand si acele forme de dermatite “intrinseci/non-alergice” fara o cauza decelabila.

Astfel, de-a lungul ultimelor decenii, cercetatorii au descoperit că există două forme de AD: intrinseca (non-alergica) sau extrinseca (alergica). Deși cele două forme nu se pot distinge din punct de vedere clinic , pe baza rezultatelor examenului fizic si a testelor de laborator, există numeroase diferențe :

– DA extrinsecă este asociată cu niveluri serice ridicate de IgE, prick-teste sau teste IgE specifice pozitive .

– DA intrinsecă este asociata cu niveluri normale de IgE,  IgE specifice sau testare prick negativa .

– Debutul formelor de DA extrinsecă este in prima parte a copilariei in timp ce pacientii cu forme intrinseci au un debut mai târziu

– pacienții cu DA intrinseca se caracterizează prin absența altor boli atopice, astm bronșic și rinită alergică.

Prognosticul pe termen lung este  in general favorabil , aceasta ameliorandu-se o data cu inaintarea in varsta, astfel ca de regula la varsta adulta doar putini pacienti mai prezinta acutizari. Copilul trebuie insa urmarit pentru a surprinde din timp semnele unui eventual astm bronsic ce poate surveni in contextul atopiei.

Tratamentul este in general  simplu, dar este extrem de important sa fie aplicat correct.

Practic, sunt 3 principii care trebuiesc urmarite:

  • igiena pielii pt a preveni suprainfectiile
  • aplicarea regulata a emolientelor pt a restabili bariera cutanata
  • anti-inflamatoarele locale in cazul acutizarilor.
  1. Din punct de vedere al recomandarilor de igiena a pielii, parintii nu ar trebui sa efectueze baie copilului zilnic, ci o data la 2-3 zile in special iarna (unii recomanda chiar baie doar de 2 ori pe saptamana). Apa de baie va fi mentinuta la temperaturi mai scazute, pentru a preveni vasodilatatia care conduce la aparitia pruritului. Baia trebuie sa fie scurta 5-10 minute maxim.  Este util ca in apa sa se adauge uleiuri de baie sau sare de baie speciala. Gelurile de dus/uleiurile de dus  utilizate vor fi obligatoriu din categoria dermato-cosmeticelor  “syndets”  fara sapun si parfum, hipoalergenice . Uscarea pielii se va face bland, prin tamponarea pielii, nu prin frecare.
  2. O parte extrem de importanta a tratamentului corect o reprezinta aplicarea regulata a emolientelor. Cremele emoliente se aplica de 2-3 ori pe zi  obligatoriu pe tot corpul, mai putin pe zonele afectate de eczema- unde se va aplica tratamentul recomandat de medic.
  3. In cazul puseelor de acutizare este necesara utilizarea anti-inflamatoarelor locale.

Prima linie este reprezentata de catre dermatocorticoizi . Acestia reprezinta un tratament extrem de eficient al dermatitei atopice, si sunt de regula bine tolerate, absorbtia sistemica (in sange) a substantei active este foarte mica, iar efectele adverse apar doar in cazul utilizarii prelungite . Este important folosirea lor atunci cand este cazul si la recomandarea medicului pentru a evita cronicizarea eczmei si pentru a scadea inflamatia locala.

  1. Recent s-a introdus si o alta categorie de topice pentru tratarea dermatitei atopice, categoria imunomodulatoarelor (ex: Protopic, Elidel) , insa acestea se utilizeaza doar in cazul in care tratamentul cu dermatocorticoizi nu a dat rezultate. De asemenea nu se utilizeaza la copiii mai mici de 2 ani. Avantajele sunt reprezentate de faptul ca pot fi utilizati un timp mai indelungat, pot fi utilizati la nivelul fetei iar efectele adverse sunt mai putine.
  2. La nevoie medicul poate sa prescrie si tratament cu antibiotice  (local sau sistemic)  mai ales pentru leziunile suprainfectate sau pentru cazurile mai severe , pentru a scadea populatia bacteriana de Staphylococcus aureus existent  pe piele  (avand in vedere implicarea acestei bacterii in etiopatogenia bolii)
  3. Pentru cazurile severe si refractare medicul poate apela si la alte modalitati terapeutice: corticoterapie sistemica, fototerapie , ciclosporina, terapie biologica etc.
  4. S-a observat ca aportul supliementar de  vitamine A si E, si uleiul de peste cu continut de acizi grasi Omega 3 si Omega 6, ar aduce beneficii .
  5. In ceea ce priveste regimul alimentar, parerile sunt impartite. Studii mai recente atesta faptul ca nu exista nici un beneficiu in adoptarea unei diete restrictive, in special la copii, si ca acest lucru nu face decat sa conduca la aparitia carentelor nutritionale. Conduita cea mai buna o reprezinta vigilenta parintilor in a observa daca leziunile se agraveaza la anumite alimente si a le elimina. La nevoie se pot efectua testari alergologice in acest sens. In general,  nu s-a dovedit ca eliminarea laptelui de vaca sau a oului a fost benefica (exceptand conditiile in care analizele au aratat  o sensibilizare specifica). Dermatita atopica nu inseamna obligatoriu alergie la proteinele laptelui de vaca , sau ca o alergie la laptele de vaca va da obligatoriu dermatita atopica .Ghidurile  recomanda  alaptarea minim 6 luni .
  6. Din punct de vedere al preventiei, din pacate nu exista optiuni. Este important să se inteleaga diferența dintre predispozitia genetica spre o piele hipersensibila și uscata (care nu poate fi vindecata  prin nici o metoda actuala) și acutizarea leziunilor eczematoase ale pielii (care pot fi foarte bine tratate și dispar).

Unele studii din domeniu arata ca suplimentele cu probiotice si cele cu ulei de peste luate in ultimele 4 saptamani de sarcina de catre mamele cu istoric de alergii ar reduce riscul aparitiei DA la bebelus, insa deocamdata nu exista suficiente date in acest sens.

  1. Un alt aspect este cel al obiectelor de imbracaminte : trebuie evitate hainele din lana , sintetice , prea stramte  , prea groase.  Exista  haine special concepute pentru pacientii atopici , si produse tip” tubulare” pentru a impiedica gratajul.

5. MASURI DE EVITARE ALERGENI

Pe langa tratamentul medical , identificarea si inlaturarea factorilor de declansare a dermatozelor alergice este esențială:

  • utilizarea de produse de ingrijire cutanata din categoria dermato-cosmeticelor (fara parfum si parabeni)
  • utilizarea de detergenti hipoalergenici
  • haine si incaltaminte de calitate
  • evitarea medicatiei (inclusiv preparatele topice)  fara indicatia medicului (atentie la produse gen Fenistil, Banoecin, unguente cu galbenele, ceai musetel)
  • se recomanda evitarea “piercingului” /cercei ureche , mai ales cu bijuterii eliberatoare de nichel
  • reducerea expunerii la acarieni (spalarea regulata a lenjeriei si pernelor ; acoperire perne si saltele cu huse protectoare; eliminarea jucariilor din plus sau spalarea lor la 55-60 grade- daca nu este posibil expunerea la temperature de inghet)
  • aerisirea frecventa a locuintelor  ; umiditate scazuta in camera  (sub 50 grade) ; evitarea igrasiei si a mucegaiului.
  • folosirea stergatoarelor de praf umede pentru curatarea suprafetelor.
  • inlocuirea mochetelor si covoarelor cu linoleum sau podele de lemn care pot fi sterse.
  • inlocuirea si reducerea perdelelor si a mobilierului tapitat din dormitor
  • expunere saltele, covoare, paturi la soare minim 3 ore
  • geamurile trebuie sa fie inchise in perioadele de maxima concentratie a polenurilor (de ex seara) sau cand se taie iarba.
  • folosirea de aspiratoare de buna calitate cu filtru; filtre pentru polen in masina
  • evitarea animalelor de casa , mai ales pisici ( studiile nu au dovedit nici un beneficiu in preventia alergiei la copii daca exista animale de companie) , sau daca acest lucru nu este posibil nu le permiteti accesul in dormitor.
  • eliminarea surselor de insecte/gandaci .

Programari consultatii dermato-pediatrice :
Dr. Pop Corina Elena (Cluj-Napoca):

1. Mediprax Centrum (in Centru): str.Petru Maior, 6-8, ap.8, Cluj-Napoca; Tel: 0364261208  sau 0740199263 ( Marti : 14-17)
2. Centrul de Pediatrie – Cabinet LEGO (Marasti);  Adresa:Strada Dorobantilor, Nr. 101, Telefon: Call-center: 0752 360 360  ; (Luni si Vineri cu programare)
3. Hiperclinica Medlife (Calea Motilor 32 , Cluj Napoca) Tel:0264 960

 

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *